Szinte napra pontosan egy hónapja, 2025. június 17-én fogadott el és hozott nyilvánosságra Egyesületünk Közleményt, melyben a hivatalba lépő kormány tervezett deficitcsökkentő intézkedéseivel kapcsolatban fejeztük ki a Magyar Újságírók Romániai Egyesülete (MÚRE) aggodalmait.

Az azóta eltelt időben aggodalmaink fokozódtak. Félelmünk nem volt alaptalan, hisz ismertté vált, augusztus 1-től az ÁFA (hozzáadottérték-adó, TVA) mértéke a sajtótermékek esetében (is) 11 százalékos lesz, ami a korábbi 9 százalékosra tervezettnél is magasabb, miközben minden, a lapkiadással kapcsolatos termék, szolgáltatás ÁFÁ-ja is emelkedik! Mindez rövid távon súlyosan érinti majd a lapkiadókat (és a könyvkiadókat is), különösen azokat, amelyek nem állami vagy önkormányzati forrásokból működnek.

Sajnálatos és döbbenetes, hogy a döntéshozók nem az intézkedések meghozatala előtt, hanem bejelentésük után jelezték: egyeztetni kívánnak a kulturális szféra képviselőivel „a lehetséges alternatívákról”. Megjegyezzük, hasonló párbeszédre nem került sor ezúttal a romániai magyar politikai képviselet és a romániai magyar kulturális és médiaintézmények között sem.

Ismételten felhívjuk a figyelmet arra, mennyire fontos a minőségi újságírás szerepe, a szerkesztett tartalmak jelenléte a mai, álhírekkel terhelt médiatérben, amikor az elsősorban a közösségi oldalakon terjedő hamis információk politikai válságot is kiválthatnak. Téves az a politikusi megközelítés, amely kizárólag a piaci logika mentén értékeli a médiát, alábecsülve társadalmi és kulturális szerepét.

Más szakmai szervezetekhez hasonlóan ugyancsak tévesnek tartjuk azt az intézkedés-tervezetet, amely a médiahatóságként működő Országos Audiovizuális Tanács (CNA) és a távközlési hatóság, az ANCOM összevonását célozza. A két intézmény szerepe teljesen más: az egyik a „postás”, a továbbításért felel, a másik pedig a tartalomra figyel. Míg a CNA munkájában a médiaszabadság, a tájékoztatáshoz való jog és az újságírók védelmének garanciája elsődleges, az ANCOM technikai és kereskedelmi szerepet tölt be, szoros együttműködésben a titkosszolgálatokkal és a biztonsági szervekkel. Az összevonás nemcsak működési ellentmondásokat szülne, de súlyosan csorbítaná a médiahatóság függetlenségét is.

Egyetlen médiaszervezet sem rajong a törvényekben lefektetett szigorú szabályozásokért, de elfogadjuk, hogy az utóbbi években jelentősen megváltozott médiakörnyezetben fontos szerepük van. Most, amikor az európai jogszabályokat átültetve, a médiahatóság felléphet a bármilyen felületen közzétett, jogsértő audiovizuális tartalom ellen, kár volna a munkáját lenullázni, ezáltal szabad utat engedni olyanoknak, akik miatt meg kellett ismételni a tavalyi elnökválasztást. A nemrég életbe lépett, megújult Audiovizuális kódex által a médiahatóság (egyebek között) felveszi a harcot a félretájékoztatás, a téves információk ellen, erre pedig mindannyiunknak nagy szüksége van. Erre erősíthetne rá A tömegtájékoztatás szabadságáról szóló európai rendelet, amelynek kiemelt célja a médiaszabadság és a sokszínűség védelme az Európai Unióban, és amely a politikai befolyástól való függetlenséget hivatott biztosítani. A 2024/1083. számú jogszabály, amely 2025. augusztus 8-tól lép hatályba, egyfajta válasz a médiabefolyásolással, a politikai beavatkozással kapcsolatos aggodalmakra, jelentős lépés az átláthatóság és elszámoltathatóság felé. A rendelet védi a szerkesztői függetlenséget, az újságírók forrásait, a közszolgálati média független működését, beleértve a pénzügyi forrásokat és a vezetők kinevezésének szabályait, előmozdítja a tulajdonosi háttér, illetve az állami reklámok és támogatások átláthatóságát. Hihetetlen, hogy hatályba lépésének küszöbén a politikusok épp ezen elvek ellen dolgoznak, az uniós jogszabályok által előírt médiahatóság önállóságának a megszüntetését tervezik, gazdasági megszorításokra hivatkozva. Arra kérjük a kormányt, ne hozzon elhamarkodott döntéseket, minden intézményi reform előtt folytasson átlátható, nyilvános társadalmi egyeztetést!

A MÚRE ismételten felkéri a romániai politikai szereplőket, a kormányt, hogy az eddig hozott és tervezett intézkedéseket gondolják át, tegyék lehetővé a hagyományos média működését, ellentételezzék a kiadókat sújtó intézkedéseket. Ne legyenek visszafordíthatatlan változások előidézői, az ország demokratikus működésének fontos láncszemét jelentő, minőséget képviselő, hagyományos média létének veszélyeztetői!

 

Marosvásárhely, 2025. július 14.

A MÚRE Igazgatótanácsa

 

 

Comunicat UJMR

 

În urmă cu aproape o lună, pe 17 iunie 2025, Asociația noastră a adoptat și publicat un Comunicat, în care am exprimat îngrijorarea Uniunii Jurnaliștilor Maghiari din România (UJMR) cu privire la măsurile de reducere a deficitului, preconizate de noul guvern.

De atunci, îngrijorarea noastră s-a amplificat. Temerile noastre nu au fost nefondate, deoarece am aflat că, începând cu 1 august, cota TVA pentru produsele de presă va fi de 11%, ceea ce este chiar mai mare decât procentul de 9% planificat, și în același timp va crește și cota TVA pentru toate produsele și serviciile legate de publicarea ziarelor! Toate acestea vor afecta serios, chiar pe termen scurt, editurile ziarelor și revistelor (și editurile de carte), în special pe cele care nu funcționează din fonduri de stat sau ale autorităților locale / județene.

Este regretabil că factorii de decizie au semnalat doar după luarea deciziilor faptul că intenționează să se consulte cu reprezentanții sferei culturale „despre posibile alternative”. Menționăm că de data aceasta nu a avut loc un dialog nici între reprezentații politici ai maghiarimii din România și instituțiile culturale și media maghiare din România.

Atragem încă o dată atenția asupra importanței rolului jurnalismului de calitate, a prezenței conținutului editat în spațiul mediatic actual încărcat cu știri false, când dezinformările răspândite în principal pe canalele de socializare pot provoca chiar și crize politice. Abordarea politică care tratează mass-media tradițională exclusiv pe baza logicii pieței, subestimând rolul său social și cultural, este greșită.

La fel ca alte organizații profesionale, considerăm și noi greșit proiectul care vizează fuzionarea autorității media, a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) cu autoritatea de telecomunicații, ANCOM. Rolurile celor două instituții sunt complet diferite: una dintre ele este „poștașul”, fiind responsabilă de transmitere, iar cealaltă monitorizează conținutul. În timp ce activitatea CNA se concentrează pe libertatea presei, dreptul la informație și garantarea protecției jurnaliștilor, ANCOM joacă un rol tehnic și comercial, în strânsă cooperare cu serviciile secrete și agențiile de securitate. Fuziunea nu numai că ar crea contradicții în funcționare, dar ar submina grav și independența autorității media.

Nicio organizație media nu este adeptă a reglementărilor stricte prevăzute în legi, dar acceptăm că acestea au un rol important în peisajul mediatic semnificativ transformat în ultimii ani. Acum, când, prin transpunerea legislației europene, autoritatea media poate lua măsuri împotriva conținutului audiovizual ilegal publicat pe orice platformă, ar fi păcat să i se anuleze activitatea, dând astfel mână liberă – de exemplu – celor din cauza cărora care a fost nevoie de repetarea alegerilor prezidențiale. Prin noul Cod al Audiovizualului, recent adoptat, autoritatea media (printre altele) își asumă lupta împotriva dezinformării și a informațiilor false. Acest lucru ar putea fi consolidat de Regulamentul european privind libertatea mass-mediei, care are ca obiectiv principal protejarea libertății și diversității presei în Uniunea Europeană, fiind menit să asigure independența față de influența politică. Regulamentul nr. 1083/2024, care intră în vigoare la 8 august 2025, este un răspuns la preocupările legate de influența și interferența politică în funcționarea mass-media, și un pas semnificativ către transparență și responsabilitate. Regulamentul protejează independența editorială, sursele jurnaliștilor, funcționarea independentă a mass-media de serviciu public, inclusiv resursele financiare și regulile de numire a conducerii, și promovează transparența în ceea ce privește proprietarii, precum și publicitatea și subvențiile de stat. Este incredibil că, în ajunul intrării sale în vigoare, politicienii acționează împotriva acestor principii, intenționând să elimine independența autorității mass-media impusă de legislația UE, invocând constrângeri economice. Îndemnăm guvernul să nu ia decizii pripite și să organizeze consultări publice transparente înainte de orice reforme instituționale!

UJMR face încă o dată apel la actorii politici români, la guvern, să reconsidere măsurile luate și planificate, pentru a permite funcționarea presei tradiționale și pentru a compensa măsurile ce afectează editurile. Nu fiți cei care provoacă schimbări ireversibile, punând în pericol existența presei tradiționale, care reprezintă o verigă importantă și de calitate în funcționarea democratică a țării!

Târgu-Mureș, 15 iulie 2025.

Consiliul Director al UJMR